Statiunea Baltatesti

Staţiunea din comuna Bălţăteşti, judeţul Neamţ, este consemnată documentar la începutul secolului al XVIII-lea (vezi foto - asa arata statiunea acum un secol) , fiind cunoscută pentru apele minerale clorurate, sulfatate, iodice, bromurate cu o concentraţie de până la 280 g/l. Între factorii de cură se evidenţiază, de asemenea, aerul curat, puternic ozonat, în jurul staţiunii aflându-se „Codrii de aramă“ şi „Pădurea de argint“, înveşniciţi în poemul „Călin file de poveste“ - „De treci codrii de arama de departe vezi albind/ Si-auzi mandra glasuire a padurii de argint“ (Mihai Eminescu - Călin, file de poveste VIII).
Băile, situate la o altitudine de 475 m, funcţionează din anul 1810, prin grija prinţului Cantacuzino: în 1810, principele Cantacuzino, aflat la o vânătoare, descoperă câteva fântâni cu apă sărată. Conştient de valoarea terapeutică a apei, principele a pus bazele unei mici staţiuni. În 1878, doctorul Dumitru Cantemir cumpără proprietatea şi o dezvoltă.
Dupa moartea medicului, văduva acestuia, recăsătorită Arapu, cedează administrarea băilor fiilor săi, care, din 1903, le arendează. În 1920, familia Arapu vinde staţiunea doctorului Goldhamer, care reface instalaţiile şi acordă asistenţă medicală. În 1948, Bălţăteştii trec în proprietatea statului, iar din 1953, băile încep din nou să funcţioneze. În 1993, staţiunea este preluată de MApN. Aici sunt acum patru hoteluri care oferă tratament în serii de 15-18 zile pentru 500 de pacienţi.
Staţiunea a fost modernizată şi extinsă în anul 1970.
Din 1993, staţiunea a fost preluată de Ministerul Apărării Naţionale , având o capacitate de cazare de 450 locuri pe serie.
Apele minerale din staţiunea Bălţăteşti sunt indicate în tratamentul unor afecţiuni ale aparatului locomotor, afecţiuni vasculare periferice, afecţiuni ale sistemului nervos, afecţiuni respiratorii.